Manipulatorul cu prestanță

Unele dintre formele cele mai ușor de intrat sub piele sunt cele ale manipulatorilor cu prestanță.

Cum arată un manipulator cu prestanță? Acea persoană în jurul căreia te simți mic. Care te face să te simți mic.

Da, da, știu! Nimeni nu te poate face să te simți cumva fără voia ta. Teoretic. Practic, atunci când o persoană iscusită în ale manipulării știe să tragă sforile potrivite, ne poate face să ne simțim ca o păpușă de la teatru. Dacă una dintre figurile de atașament din copilărie a avut o atitudine care a indus o formă de supunere și autoritate, atunci aceia dintre noi vor fi automat transportați în rolul unei victime, mai ales dacă nu au habar că asta este o formă de manipulare.

Un om care induce o formă de supunere sau chiar o cere, pe motiv că se consideră erudit/ă sau cu autoritate, este un om care manipulează. De ce? Pentru că în primul rând respectul se oferă și se câștigă, nu se impune și în al doilea, studiile sau poziția socială nu te situează deasupra celorlați oameni.

Marele dezavantaj este că am fost cu toții supuși în copilărie unor astfel de manipulări, disimulate ce-i drept sub umbrela: nu deschizi gura când vorbește un adult! Tu n-ai dreptul la nicio opinie! Te supui profesorului! Mâinile la spate, unghiile la control. Rămâi nemișcat în bancă.  Mi se ridică tensiunea doar când menționez aceste replici de îndobitocire în masă.

Cum se trece mai departe în viața de adult? Păi cu sechele. Dacă la școală ni s-a impus să-i ascultăm pe domnii profesori, să ne supunem regulilor lor, ca adulți ne ascultăm șeful, urmăm orbește sfaturile medicului, ale bancherului, ale cardiologului. Și acum găsim oameni în fața cărora te sfiești să adresezi o întrebare pentru că se simt lezați de asta. Avem atitudinea: dacă așa a zis dl doctor, așa e! Câte bobârnace nu ne-am luat atunci când am avut curajul să punem sub semnul întrebării deciziile, afirmațiile profesorilor, managerilor, medicilor. Apoi frustrarea supunerii și manipulării se resfrânge pe “cei de-o seamă cu noi” sau poziționați mai jos ierarhic. A fi victima unui comportament manipulator creează frustrare și neîncredere. E oare întâmplător gradul de încredere scăzut al românilor?

Este mai ușor să pui sub semnul întrebării replica unui chelner, a unui mecanic, a unui vecin, a unui instalator decât a unui profesor. Și asta n-are nicio treabă cu profesionalismul, ambii fiind la același nivel și mecanicul și profesorul.

Deci implicit marea majoritatea suntem victimele sensibile ale unui veritabil reflex de supunere. Îl avem cu toții tatuat sub piele, scrijelit de secole în ADN. 

Și mulți au găsit de cuviință să profite de acest reflex complex de supunere al nostru. De ce? Pentru că este o cale rapidă și sigură.

Nu de mult a circulat un filmuleț cu un tip oprit de dreapta de Poliția rutieră. Vă aduceți aminte reacția? I-a aruncat nu știu ce permis sub nas care îi “atesta superioritatea”. Una dintre replici, nu știu dacă o reproduc bine, a fost ” tu nu știi cu cine te pui!”. Exact! Tipul face parte din categoria manipulatorilor autoritari – respectabili. Aceștia abuzează de titlurile lor, de poziția socială, de cunoștințe, de banii lui, de bunuri, de orice îl situează “deasupra ta”, cu scopul de a te copleși. Au un dar de a-ți activa frica aia veche de sub piele sau de a te pune în poziție de luptă.

În prezența acestor oameni avem senzația că suntem incapabili, idioți, slab pregătiți și ignorați. Nu e doar o senzație de fapt, acesta este și scopul lor. Cu adevărat e că ei n-au încredere aproape deloc în ei și acesta este motivul pentru care se folosesc de diplome, de poziții sociale, de rude etc. În plus afișează o atitudine disprețuitoare ca să se poată distanța de ceilalți.

N-ai zice că n-are încredere, nu? Evident că nu pentru că de fapt afișează o siguranță și o încredere în sine hipnotică, care efectiv paralizează interlocutorul sau îl face să se simtă zdrobit, un om de nimic. De fapt cine ar fi ei fără admirația celorlați? Nimeni. De aceea au nevoie, ca niște vampiri, să sugă admirația și energia celorlalți.

Ia-ți un moment de respiro și caută să vezi cât de multe exemple există în jurul tău. E un mod de supraviețuire foarte facil în România. Se mai numește și nepotism. Câți dintre profesorii pe care i-ai avut nu s-au comportat așa?

Dacă manipulatorul respectabil mai este și autoritar, păi atunci să te ții. Ăsta devine și violent, exact ca în clipul de pe Youtube. Ei cred că autoritatea e valoare supremă pe umerii căreia stă planeta, iar ei sunt îndreptățiți să-ți ardă una, nu de alta dar pământul fiind plat, cădeai naibii! Stai, nu doar violent ci extrem de violent.

Dar să trasăm o linie clară

Persoanele cu adevărat respectabile sunt socialibile și amabile. Sunt smerite și dau celorlalți spațiu să se exprime, să existe, să fie. Sunt oamenii care îți dau impresia că înțeleg imediat ceea ce vrei să spui, care afirmă și în prezența cărora te simți valoros. Sunt oamenii care caută să le ridice valoarea celor din jur și față de care te simți ca de la egal la egal. Când îi asculți simți că-ți vorbește ție direct, că te înțelege și că vorbește fix din experiența ta, chiar dacă între voi stau decenii bune. Nu se folosesc de diplome, rar își asumă meritele, mai degrabă le dau celor din jurul lor, echipei, lui Dumnezeu, conjuncturii, chiar dacă ei știu cât au muncit.

La polul opus, manipulatorul respectabil denigrează pe cei care sunt “mai sus” sau în poziția în care vor ei să ajungă și îi terfelește pe cei care îi sunt, așa cum vede el, inferiori. În prezența lor nu îndrăznește nimeni să întrebe ceva sau să pună la îndoială, iar dacă cineva o face se va simți lezat de tupeul afișat. Vorbește fără să-i pese dacă ceilalți înțeleg, ei vor să primească laude. Și nici pe departe nu vor să-i ridice pe cei din jurul lui. Nu, vrea să-i îngroape. Ei știu că undeva în ADN oamenilor există teama de autoritate, frica de a spune nu și teama de abandon, prin urmare mizează pe astea ca să-i supună pe cei care sunt în jur.

E o invazie de manipulatori respectabili.

Când te afli în prezența acestor oameni, nu strică să te întrebi – oare ce te impresionează cu adevărat la acest om? Sunt oare diplomele sau poziția sau modul în care mă face să mă simt ( bine sau rău) ?  

Pentru că induce vinovăția, nu strică să-ți amintești că ai DREPTUL SĂ GÂNDEȘTI DIFERIT, SĂ NU TE LAȘI PĂCĂLIT, SĂ NU FI ÎNTOTDEAUNA DE ACORD, SĂ NU-ȚI PESE DE DIPLOME ȘI POZIȚII SOCIALE, SĂ MUNCEȘTI ÎN FELUL ȘI RITMUL TĂU, SĂ ÎȚI EXPRIMI OPINIILE. 

Repet, ai dreptul să gândești diferit!

Și mai repet ceva: respectul se câștigă, nu se impune.

Educația relațională este o alegere!

Cu drag,

Laura

Articole similare

Lasă un răspuns